Rezistenţa la antibiotice şi cum poate fi prevenită

Rezistenţa la agenţii antimicrobieni reprezintă o ameninţare din ce în ce mai serioasă pentru sănătatea publică globală şi necesită acţiune din partea tuturor sectoarelor de guvernare, precum şi a fiecăruia dintre noi. Utilizarea inadecvată a antibioticelor accelerează acest proces, iar conştientizarea pericolelor pe care rezistenţa bacteriană le implică este importantă pentru noi toţi. Luarea unor măsuri pentru oprirea creşterii nivelului rezistenţei la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se anticipează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.

Printre principalele cauze potenţiale ale rezistenţei la agenţii patogeni se numără:

• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?
• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer

• prescrierea antibioticelor în mod inutil,
• administrarea unui antibiotic ce nu este activ împotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologică,
• spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg, fie prea îngust,
• doza de antibiotic este fie prea mică, fie prea mare în comparaţie cu cea indicată pentru pacientul respectiv,
• durata tratamentului cu antibiotic este prea lungă sau prea scurtă,
• utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură sau călătoriile.

Consecinţele directe ale rezistenţei antimicrobiene includ: creşterea duratei bolilor şi creşterea mortalităţii, creşterea duratei spitalizărilor, pierderea protecţiei pentru pacienţii chirurgicali şi oncologici , creşterea costurilor1 sau chiar eşecul terapiei antibiotice.

Anul acesta, GSK a anuntat rezultatele Studiului Rezistenţei la Antibiotice (2014 – 2016) – SOAR desfăşurat în România, Bulgaria, Serbia şi Croaţia, care va sta la baza viitoarelor acţiuni desfăşurate de companie pentru combaterea rezistenţei la antibiotice. Printre rezultatele studiului se numără:

Continuarea pe CSID.